Mix in the dark

Watching Silhouette - Late Night Sunshine (mix in the dark)

Alan Palomo - Black Castles
Grasscut - The Tin Men
Big Spider's Back - Again, Agent
Indian Jewelry - Tono Bungay
oOoOO - No Shore
Contorsionist - Mothership is Happy
Andrew Douglas Rothbard - Elief
Benoit Pioulard - A Woolgathering Exodus
Moon Duo - Bopper's Hat
Laurel Halo - Metal Confection
Sylvain Chauveau - Hurlements En Faveur de Serge T.
Walls - A Virus Waits
Baths - ♥
Bryce Isbell -Tunnels
Toog - Goto
Connan Mockasin - Please Turn Me Into The Snat
SURVIVE - Omniverse
Tim Hacker - Chimeras
Bibio - Torn Under The Window Light
Apse - Salt of The Earth

Rangers

Rangers on myspace

Pterodactyl Plains - Raven

Dupa ce termini de ascultat noua realizare a celor de la Pterodactyl Plains, Raven, te cuprinde un sentiment de frustrare. Simti ca ai experimentat deja unul dintre cele mai frumoase si intime creatii din acest an, doar ca ceva te supara si nu te lasa sa te bucuri nestingherit. O iei de la capat si realizezi imediat ce te "manca": primele trei piese ale albumului, ca un sughit continuu ce te surpinde dupa ce ai gustat din cea mai tare, dar totusi stranie, exotica salata: Horizon si al sau murmur melancolic netezeste cumva intrarea in adancul discului dar e prea timida ca sa-si merite locul, Stay Awhile este o copie ne-subtila a unei piese standard semnate Tori Amos , iar in Color, cu al sau touch de Sinead O'Connor, solista parca incearca sa-si aduca aminte una din piesele celebre semnate Nirvana si o fredoneaza gresit (nici eu nu n-o pot identifica dar seamana izbitor, cel putin o bucata). Ei bine, aceste trei piese omoara cumva albumul, care, pe nepusa masa, ia o turnura noua.

Pe Clean facem cunostinta cu un val de detasare, ritmata, o melodie usoara, demna de un inceput real de album. De aici totul incepe sa fie perfect, beaturile cunosc noi modelari de la piesa la piesa, synturile sunt din ce in ce mai adanci si grave, vocea nu mai urmeaza o linie conformista, sentimente incerte si inconfortabile te invaluie gradual, iar o satisfactie nebanuita iti indica punctul final. Care se afla pe fundul farfuriei si consta in ultima picatura ramasa din salata. Simti ca acolo se ascunde o esenta tare, delicioasa, dar regretul sughitului iti omoara curiozitatea si cauti avid cu privirea un pahar cu apa.

Roll the Dice - The New Black

Island Song

"Strapping a video camera to himself as he drives a motorcycle around an island, Palestine harmonizes with the engine, maniacally repeating the phrase, "Gotta get outta here...gotta get outta here..." His chanting voice merges with hte vibrations of the motor, forming an incessant soundtrack that echoes the jarring motion of the camera. Palestine creates a kind of composite instrument in motion as well as an "articulated personal drama" (1976). His stated desire for escape is contained by the boundaries of the island. Palestine was a trained cantor, and he often used his moving body and sustained vocalizing to generate a physical and aural intensity in his musical/video performances of this period. "

Mai multe la ubu

-f - u-g -i- t- i -v- e --

Scurt picnic cu Bradien

Bradien - Linden (2009) ar putea servi oricand ca suport sonor pentru o posibila ecranizare pentru copii a celebrului roman SF al fratilor Strugatki, "Picnic la marginea drumului". Bine, ar putea fi inlaturat 99% din roman si pastrata doar premiza, cea in care niste extraterestii draguti si nebunatici parcheaza pentru o ora pe pamant pentru a se bucura de un picnic nevinovat. Dupa care n-ar lasa in urma obiecte criptice pe care ulterior stalkerii curajosi sa le comercializeze pe piata neagra, ci niste artefacte haioase, jucause pe care copiii sa le indrageasca si sa le alature jucariilor lor pamantesti.

Coborarea micilor extraterestrii ar putea fi una misterioasa, putin grandioasa, dar totusi festiva, insotita de chitari, trompete, percutii si glockenspiel-uri manuite de un alai conex care sa le intretina mood-ul pe toata durata calatoriei. Pasii lor ar fi foarte precauti, calcand prin iarba umeda si scartaitoare. Natura i-ar impresura prin ambianta ei inselatoare, sunete de balta si zumzet de vazduh, iar asta le-ar crea o oaresicare indispozitie si teama. Picnicul ar decurge in conditii normale, voie buna si multa mirare. Doar nu e mare filosofie un pranz intre fiinte de talia lor. Care, apropo, ar putea arata asa.

Aici puteti asculta intreaga aventura.

My precious in Music: 2009

A trecut un an plin de muzica buna, poate nu cu atatea varfuri ca in 2008, dar parca mult mai constistent si dornic de experimente. Mai jos muzicile care m-au inaltat si m-au coborat, m-au inaltat si iar m-au coborat.

The Fatales - Great Surround



Albumul desavarsit al lui 2009, panzele albe ale epicului si stadiul ala suprem de melancolie si tristete trecuta prin synturi bantuitoare, voci precaute si inaltatoare (cateodata AHA-istice) chitare electrice reflexive si staruitoare, ca niste trestii fataliste (sic), atmosfera lynchiana, totul imbracat intr-o salopeta pop 80ista care sa te fereasca de ploaia continua pe care o suporti pe o insula luxurianta, unde cauti comoara promisa animat de o speranta oarba. Sublim!

si restul la fel de importante:

Troels Abrahamsen - WMT aici
Loney, Dear – Dear John aici
Malcom Middleton - Waxing Gibbons aici
Antony and the Johnsons – The Crying Light aici
Patrick Wolf – The Bachelor aici
Patients aka Ben Cooper – Patients aici
Glen Johnson - Details not Recorded aici
Jogger - This Great Pressure aici
Regina - Puutarhatrilogia aici
Cass McCombs - Catacombs aici
Little Dragon - Machine Dreams aici
Andrew Bird - Useless creatures aici
Deastro - Moonkeeper's aici
White Lies – To lose my life aici
Swan Lake - Enemy Mine aici
Clark - Totems Flare aici
The Long lost – The Long lost aici
The Mint Chicks – Screens aici
Jeremy Jay - Slow dance aici
Falcao and Monashee - S/T aici
My Dying Bride – For lies I sire aici
Young Galaxies - Invisible Republic aici
Clint Mansell - Moon OST aici
Great Lake Swimmers - Lost Channels aici
Beach House - Teen Dream aici
Noah and the Whale - First Days of Spring aici
Oh No Ono - Eggs aici
A Mountain of One - Institute of Joy aici
Blackout Beach - Skin of Evil aici

Gilles Peterson & Thom Yorke

Gilles Peterson cu Thom Yorke b2b live la BBC Radio 1 (20 ianuarie 2009). De ascultat minunatia aici pentru inca doar sase zile. Si playlist.

Jogger si imperiul simturilor

Superman inchide foarte logic albumul-revelatie al lui 2009 in materie de muzica electronica, oferind un omagiu just uneia dintre zeitele neintelese ale anilor 80, Laurie Anderson. Jogger sunt doi tipi care s-au luat la tranta cu instrumentele din studio si au confectionat un haos emotional foarte bine oranduit.

This Great Pleasure este o experienta care nu te poate lasa indiferent. Acultat cu atentie, te consuma mai ceva ca 10 kilometri sprint. In Champing at the bit, banuiesti ca melancolia si jelania chitarii iti rezerva doar durere, dar destul de rapid synturile si sampleurile te transforma intr-un pitbul autentic. Compasul emotiv si muzical foarte flexibil poate frustra (de la stari visatoare la actiuni totalitare, de la folk la voci de death metal), dar la final nu te simti deloc inselat, ce ai ascultat este perfect coerent si unitar. Un alergator de cursa lunga.

Cass McCombs - You saved my life

Canadians make it stronger

Spencer Krug este Sunset Rubdown. Dan Boeckner este Handsome Furs, dar nu e singur. Amandoi sunt Wolf Parade, dar nu numai ei. Handsome Furs se prezinta live vineri seara la Control el si ea, lupul si tigroaica. Sunset Rubdown are o piesa geniala un pic mai jos. N-am gasit tricou cu Wolf Parade la Paris.

Transformari confuze

Ieri erai albina, din pacate azi te-ai transformat in viespe din cauza a doua muscaturi dintr-o acadea alterata. Din fericire, maine iti traiesti ultima zi. Te vei infuria si vei fi avangarda.

Years - Can't let the blind go deaf

Dezgust cu antidot

Imi vine asa o senzatie acra si neplacuta in timp ce ma uit pe acumlive.ro si urmaresc desfasurarea de forte a "clubbingului romanesc" prezent pe litoralul nostru umed ( si de la ploaie si de la altceva). Unul Nick Curly pune niste zdrente asa zis minimale de nouveau. Ca antidot la voma, o piesa de primavara care m-a fascinat la petrecerea In Flagranti/Monici/Bogdan de saptamana trecuta si de care m-am impiedicat norocos ieri. Imi multumesc ca stau acasa si ma bucur de un oras numai al meu.

James Yuill - This Sweet Love

Zola Jesus - New Amsterdam

Tanguiri deznadajduite, chitari abrazive, chinuri teatrale, strigate desarte, jelanii depresive. Incantatii sub clar de luna si meditatii psihotice rastite in jurul focului, orgi care transfera timpurile ancestrale in repere futuristice nedefinite. Lupta continua intre om si masina. O "llorona" care isi plange copiii, de ea ucisi, nu ca efect al unei crize launtrice, ci pentru a-i elibera de un destin cu cip incorporat. A doua apocalipsa?

Zola Jesus - Dog

Zola Jesus - Lady In The Radiator

punct si de la capat.

Aseara Garnier Live Fratelli

"basini tehno-jazzistice"

"oricum totul e techno"

"pe undeva e interesant"

"pe unde?"

"de ce esti rau?"

"da ce , el nu e?"

"mai bine ramaneam acasa si ascultam de unul singur compilatiile lui cu Jeff Mills"

"istorie frate"

"auzi ma, e misto tipa aia sau mi se pare mie?"

Czukay effect

Cand nu mai am chef de ascultat nimic, piesa asta rezolva problema. Deci o ascult.

Jeff Mills

Aseara in timp ce incercam sa ma (re)obisnuiesc cu atmosfera, lumea si caldura din Martin, mi-am adus aminte de niste fotografii pe care i le-am facut lui Jeff Mills acum doi ani la Mamaia. Tocmai isi temrinase setul impresionant (mai ales pe final) si, impreuna cu managerul lui si un bodyguard neaos, cautau cortul in care punea Richie Hawtin. Au nimerit mai intai la Sneak care era sustinut doar de vreo 20 de oameni. Debusolati, au facut stanga imprejur si au iesit. Prin apropiere eram si eu, indicandu-le cortul de unde ieseau piu-piurile lui Richie. Nu inainte de a-l imortaliza pe Mills. Ajuns in cortul cu pricina, omul a urcat in perimetrul pupitrului, a dat o mana calduroasa cu Richie si s-a retras intr-un colt. A mai stationat vreo 10 minute, timp in care probabil si-a pus intrebari profunde despre ce a construit el de-a lungul timpului si ce propaga acum ex-aliatul Hawtin, si-a luat echipa si s-a facut nevazut in noapte.

Aseara a fost bine. Bine pentru muzica si bine pentru mine, m-am convins intr-un final ca nu voi mai calca prin Martin decat fooooarte rar. Am zis.

Barry De Vorzon - The Dancer