Percutii rigide, linii de bass percutante, sunete eletronice 80iste, glitchuri, backing vocaluri senzuale si impaciuitoare, voce soptite si filtrate, ruperi de ritm, desfatari si finaluri bruste. Cam asta ofera ultimul Beck: un drum presarat cu momente catchy de vara (Gamma Ray), campari la poalele unui munte sfant si discutii existentialiste sub imperiul paranoiei (Chemtrails), clipe de pace haituite de pacatele trecutului (Walls, alaturi de Cat Power), secvente de panica transcedentala (Replica), si calea predestinata catre un dead end inexact/posibil (in lava Volcano-ului). Punctele de referinta sunt Chemtrails, Walls si Replica. Un album scurt (cam 32 de minute) si la obiect.
P.S: Oare Vulcanul din finalul albumului are legatura cu povestea debila pe care scientologii o inghit cum ca sufletele extraterestrilor pe care Xenu i-a aruncat in vulcani si i-a omorat cu ajutorul unor bombe cu hidrogen, sunt nemuritoare si se reincarneaza in oameni?
Entries
Un comentariu:
multam tare tare
Trimiteți un comentariu