Anomalii

1. Mare mi-a fost minunea sa descopar la finalul rasfoirii noului ziar de metrou Ring un citat, perceput de mine ca o mea culpa a redactiei, plasat fix langa logoul ziarului pe prima pagina: “Cel mai mult ma tem de tendinta noastra de normalizare a anormalitatii. Ne-am invatat cu raul, gasim foarte usor scuze – Octavian Paler”. Si asta dupa ce ochii mei au fost violentati de urmatoarele titluri: “Gata cu fotbalul, capitane? Da Chivu fotbalul pe cantat?” in care se relateaza tentativa lui Chivu de a canta la propria-i nunta, “Andreea Spatar este asaltata pe mobil cu mesaje erotice”, “Elena Udrea nu si-a facut timp pentru post”. Daca tot a pus Paler diagnosticul, de ce sa nu ne mai balacim inca putin in mlastina resemnarii?

2. Cum sa respecti opiniile lui Andrej Zulawski in urma unor afirmatii de genul ”De-asta m-a şi deranjat „4, 3, 2“: e neplăcut, nu vreau să văd aşa ceva cum nu vreau să mănînc mîncare proastă sau să vorbesc cu proşti. Nu pot vedea diferenţa dintre cel mai prost film hollywoodian şi filmele astea, „de artă“. Viaţa e prea scurtă pentru aşa ceva.” Si in plus persifleaza in mod grosolan debutul lui David Cronenberg. Poate ca Zulawski a uitat ca filmele cele mai bune, cele de substanta sunt alea neplacute. Poate Zulawski a uitat ca a fost la un moment dat contemporan cu filmele (si nu cu ei) unor Tarkovsky, Wajda care erau niste “neplacuti”. Si poate Zulawski nu stie, sau e prea ingamfat sa admita, ca acum Cronenberg e unul dintre cei mai mari regizori, in timp ce el a realizat doar un film notabil, “Possession”.