In ultimii ani, doua campanii publicitare au readus in atentie doi muzicieni de marca uitati ai anilor 60-80. Muzica lor a rezistat trecerii timpului, iar in ultimul deceniu mai multe unreleasuri, remixuri si colectii au fost lansate/realizate.
Nick Drake - Pink Moon pentru Volkswagen:
Arthur Russell - This is How We Walk on the Moon pentru T-Mobile
Arthur Russell a revenit in atentia publicului odata cu nasterea proiectului Hercules and Love Affair, trupa ce se revendica din creatiile artistului. Violoncelul lui Arthur Russell te propulseaza intr-o alta dimensiune, e o muzica de noapte ploioasa de sfarsit de saptamana in care frica de intuneric si de murdarie te impiedica sa iesi din casa, dar totusi speranta intr-o viata mai buna si luminoasa nu te paraseste. Beaturile lui Arthur Russell te descretesc imediat si vrei sa aterizezi direct pe ringul de dans, in care fiori de bunatate te complesesc.
Russell a avut o influenta majora asupra stilului garage si a fost printre cei care a facut trecerea de la muzica disco la house. A colaborat printre altii cu Allen Ginsberg si Philip Glass. Pe Ginsberg l-a acompaniat pentru multe din “recitalurile” sale frenetice.
A devenit cunoscut ca producator disco odata cu piesa “Is It All Over My Face”. Mixul pentru club al piesei a fost unul din primele incercari ale lui Larry Levan (Paradise Garage) si este cu siguranta un prototip a ceea ce va fi cunoscut sub numele garage.
Arthur Russell & Loose Joints - It's All Over My Face (Larry Levan Mix):
Muzica lui Nick Drake a trecut aproape neobservata in timpul vietii, asta probabil si pentru ca el simtea un disconfort acut in a canta in fata multimii. Temele preferate ale compozitiilor sale erau moartea, melancolia, depresia, iubirile sfasietoare, accentuate si mai mult de problemele psihice ce i-au marcat ultimii ani de viata.
Nick Drake - When The Day is Done:Nick Drake - Way To Blue:
Nick Drake - The River Man:
Entries
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu